adrian nita

 

,,Și cred că în univers nu este nimic mai adevărat decât fericirea și nimic mai fericit și mai plăcut decât adevărul.” 

              (Leibniz, Despre originea radicală a lucrurilor)


Dec 29 2013

 

     Carti Sâmbătă, 11 ianuarie 2014 (de la ora 17 la 17.45) şi sâmbătă, 18 ianuarie 2014 (de la ora 17 la 17.45) sunt invitat la Radio România Cultural, la emisiunea Izvoare de filosofie; voi discuta despre anul filosofic 2013 (cărţi, traduceri, evenimente etc.) cu dl. Costin Aslam.

      Emisiunile se pot urmări (audio și video) în direct sau înregistrat pe pagina Izvoare de filosofie.

      

 

Add a comment (0)

Dec 28 2013

 

Istoria gîndirii cosmologice ideea de natura

Adrian Niță

            Un frumos și celebru poem eminescian trimite la ideea că ceea ce vedem pe cer atunci cînd îl privim nu este o uriașă colecție de corpuri ce s-ar afla pe un firmament circular, pe una sau mai multe sfere cerești, ci mai degrabă ar trebui să ne imaginăm că ceea ce vedem nu este nimic deoarece între timp acele corpuri cerești au murit. Nenumăratele corpuri cerești, deși sînt acolo cînd le vedem, ne spun ceva despre trecutul lor, nu despre prezent, și cu atît mai puțin despre viitor. Poemul La steaua ilustrează cît de bine era informat genialul nostru poet cu privire la cosmologie, cît de departe se plasa față de astrologie și mai ales ce imagine interesantă are cu privire la felul cum concepe el natura ca organism.

            Acest loc de intersecție al științei cu filosofia și religia, atît de propriu cosmologiei, probabil cea mai generală dintre toate disciplinele (cu excepția filosofiei, desigur), reprezintă în același timp un loc în care se află condensate raporturile omului cu lumea, cu natura, cu felul de priviri și a vedea etc. Plecînd dinspre om, se poate observa dacă avem o subordonare sau o supraordonare a omului, dacă există o liniștire sau o teamă în fața măreției infinite a cerului, dacă locul nostru în acest complicat creuzet este unul marginal sau central, dominant sau dominat etc.

            După cum aflăm din excelenta lucrare Ideea de natură. O istorie a cosmologiei europene, de Robin Collingwood (traducere de Alexandru Anghel, Editura Herald, colecția Mathesis, București, 2012) există nu mai puțin de trei feluri de raportări la natură, proprii gîndirii europene, și anume natura ca organism, ca mecanism și ca proces evolutiv istoric.

Add a comment (0)

Citeşte mai departe...
Dec 06 2013

scoala-atena

Ziua filosofiei

Adrian Niță

            De cîțiva ani, comunitatea filosofică din România serbează în cea de-a treia zi de joi a lunii noiembrie Ziua filosofiei. Este un fapt îmbucurător să vezi cum mica noastră comunitate se alătură celei internaționale pentru acest fenomen. Dar faptul cel mai interesant, și provocator totodată, este să vezi că Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură este cea care a resimțit nevoia să propună serbarea acestui eveniment (începând din anul 2005). Această nevoie este evident că nu vine din faptul că filosofia ar fi regina științelor. Acest statut exemplar în ordinea cunoașterii a fost pierdut încă din secolul al XVII-lea, odată cu apariția științei, dar mai ales a fost pierdut cu cîteva secole mai înainte, în lunga perioadă medievală, cînd filosofia era o simplă slujnică la măreața curte a teologiei. Probabil că într-un singur moment al istoriei umanității, filosofia a fost considerată o adevărată regină, și anume în timpul secolului lui Pericle, cu Socrate, Platon și Aristotel. Dacă pentru Socrate filosofia este o disciplină care ajută la nașterea ideilor, pentru Platon filosofia este o știință care studiază suprasensibilul, lumea ideilor. În statul ideal al lui Platon, după cum ni se spune în Republica, filosofii au rol de prim rang în raport cu celelalte două categorii, muncitorii și paznicii. Aristotel are deja o concepție mai nuanțată, el susținînd nu mai puțin de patru sensuri ale filosofiei (de fapt, ale filosofiei prime, adică a ceea ce numim azi metafizică): știința cauzelor prime și a principiilor, știința ființei ca ființă, știința genurilor supreme, știința divinului. Această identificare a filosofiei prime cu teologia a fost ulterior speculată de Toma din Aquino și pusă la baza filosofiei creștine și, în general, a teologiei catolice.

Add a comment (0)

Citeşte mai departe...
Nov 14 2013

 

 

 

Joseph Campbell, Eroul cu o mie de chipuri (București, Editura Herald, 2014) 

la Târgul de carte Gaudeamus (20-24 noiembrie 2014), 

joi 21 noiembrie, de la ora 18,30, la standul Editurii Herald.

Invitați: Mihai Mănescu, Adrian Niță, Ovidiu Georgescu, Aurelian Scrima

 

 

Add a comment (0)

Nov 12 2013

 

GREVA JAPONEZA !

13.11.2013

Motive:

- subfinatarea invatamantului romanesc;

- salariul personalului nedidactic, didactic auxiliar, asistentilor, sefilor de lucrari/lectori si conferentiari mult sub nivelul pregatirii profesionale. Insuficient pentru o viata demna si decenta;

- nealocarea fondurilor necesare, catre universitati, pentru plata drepturilor castigate in

  instanta pe L221 si L330;

- blocarea posturilor vacante -didactic si nedidactic- din sistemul educational, prin sistemul

 “pleaca unul intra unul”;

- lipsa perspectivei de promovare pe functii didactice superioare: conferentiar si profesor.

 

Solicitari:

- respectarea Educatiei ca ramura prioritara: ALOCAREA A 6% DIN PIB PENTRU EDUCATIE;

- alocarea, catre universitati, a sumelor necesare platii drepturilor castigate in instanta, prin  

  Hotarari definitive si executorii (respectiv irevocabile), pe L221 si L330;

- deblocarea posturilor din sistemul educational;

- respectarea legii educatiei privind normele didactice;

- reluarea investitiilor in laboratoare, camine, cantine, etc.;

- cresterea salariilor personalului nedidactic, didactic auxiliar, asistentilor, sefilor de lucrari/lectori

  si conferentiari , care sa reflecte nivelul pregatirii profesionale si sa asigure o viata demna si

  decent.

 

Add a comment (0)

Mai multe articole...

  1. Manual de sex epistemic
  2. Roger Federer
  3. Biblioteca ideală
  4. De ce există statul?

Cărți

Fil si_lit4
Existenta-si-predicatie1
nita-polemica
nita-noica
nita-la-metaphysique
nita-desertul-interogatiilor
nita-timp-si-idealism
nita-leibniz

Cine e online

Avem 30 vizitatori și niciun membru online

Număr de vizitatori

317820