adrian nita

 

,,Și cred că în univers nu este nimic mai adevărat decât fericirea și nimic mai fericit și mai plăcut decât adevărul.” 

              (Leibniz, Despre originea radicală a lucrurilor)


Feb 16 2014


Tabăra de filosofie şi ski de la Straja, ediţia a cincea, 17-20 februarie 2014 1937937 10202290115866759_1271545619_n


Maine seara, luni 17 febr., se deschid dezbaterile editiei a V-a a Tabarei si Scolii Filosofice de Iarna de la Straja. 

Pregatirile organizatorice sunt in toi, participantii fierb deja, asemeni vinului cu care ne vor incalzi in serile si noptile ce urmeaza. ATENTIUNE !!! Maine dimineata la ora 03.00 este programat trenul spre Straja. Din motive organizatorice ne vom intalni insa de la ora 02.30 la Gara Craiova. Sa aveti la voi haine groase, ghete de munte, hrana ( o puteti incalzi sau raci in bucataria cabanei Brandusa) si bani de buzunar. Cazarea ne va costa 30 de ron de noapte/persoana. Transportul de la Craiova la Petrosani se va face cu CFR ( nu uitati de legitimatia de student si de cupoanele de reducere) iar de cel de la Petrosani la Straja cu microbusul (15 ron persoana). 

Maine seara vom dezbate despre: panicile sexuale si sexul premarital, transgresiunea sexuala ( depasirea interdictiei sexuale), perversiunea: femei emasculate, barbati efeminati, pornografia, etc. 

Bibliografie: 
1. A. Schopenhauer – Viata, Amorul, Moartea, Editura Antet, Bucuresti, 2013.
2. Sigmund Freud – Feminitatea, Editura Universitaria, 1991.
3. Wilhelm Stekel – Psihologia eroticii feminine, Editura Trei, Bucuresti 1997
4. G. Bataille – Erotismul, Editura Nemira, Bucuresti, 1998
5. Pascal Bruckner, Alain Finkielkraud – Noua dezordine amoroasa, Editura Nemira, 1995
6. Angus MecLaren – Sexualitatea secolului XX. O istorie, Editura Trei, Bucuresti, 2002.

Add a comment (0)

Ian 08 2014

 

POLEMICI CORDIALE


              Sistemul naţional de educaţie

– atentat la siguranţa naţională a României education

Adrian Niţă

          

  În ultimele zile ale lui 2013, guvernul României a modificat Legea educaţiei naţionale (Legea 1/2011) prin OUG 117/23 decembrie 2013 (publicată în MO 843/30 decembrie 2013). Cum este cea de-a patra (parcă) modificare a legii, pesemne că actuala conducere a ministerului a ţinut să nu se abată de la păguboasa tradiţie a modificării legilor ce reglementează sistemul de educaţie. Nu greşesc dacă spun că în ultimii 24 de ani s-au operat cîteva zeci de modificări ale legislaţiei, în medie 2-3 modificări în fiecare an.

            În cîteva intervenţii publice, făcute în ultima vreme, distinsul academician Solomon Marcus arăta că sistemul românesc de educaţie a ajuns într-o stare deplorabilă, cu rezultate proaste, cu metode şi tehnici de predare-învăţare învechite şi improprii, cu manuale, instrumente dar mai ales cu mentalităţi ineficiente. Distinsul savant, cunoscător al învăţămîntului din ultimii 60 de ani, şi nu numai de la noi din ţară, deplîngea hoţia, lipsa de corectitudine, goana unora (inclusiv oameni politici) după diplome, cît mai înalte şi cît mai puţin muncite.

Add a comment (0)

Citeşte mai departe...
Dec 29 2013

 

     Carti Sâmbătă, 11 ianuarie 2014 (de la ora 17 la 17.45) şi sâmbătă, 18 ianuarie 2014 (de la ora 17 la 17.45) sunt invitat la Radio România Cultural, la emisiunea Izvoare de filosofie; voi discuta despre anul filosofic 2013 (cărţi, traduceri, evenimente etc.) cu dl. Costin Aslam.

      Emisiunile se pot urmări (audio și video) în direct sau înregistrat pe pagina Izvoare de filosofie.

      

 

Add a comment (0)

Dec 28 2013

 

Istoria gîndirii cosmologice ideea de natura

Adrian Niță

            Un frumos și celebru poem eminescian trimite la ideea că ceea ce vedem pe cer atunci cînd îl privim nu este o uriașă colecție de corpuri ce s-ar afla pe un firmament circular, pe una sau mai multe sfere cerești, ci mai degrabă ar trebui să ne imaginăm că ceea ce vedem nu este nimic deoarece între timp acele corpuri cerești au murit. Nenumăratele corpuri cerești, deși sînt acolo cînd le vedem, ne spun ceva despre trecutul lor, nu despre prezent, și cu atît mai puțin despre viitor. Poemul La steaua ilustrează cît de bine era informat genialul nostru poet cu privire la cosmologie, cît de departe se plasa față de astrologie și mai ales ce imagine interesantă are cu privire la felul cum concepe el natura ca organism.

            Acest loc de intersecție al științei cu filosofia și religia, atît de propriu cosmologiei, probabil cea mai generală dintre toate disciplinele (cu excepția filosofiei, desigur), reprezintă în același timp un loc în care se află condensate raporturile omului cu lumea, cu natura, cu felul de priviri și a vedea etc. Plecînd dinspre om, se poate observa dacă avem o subordonare sau o supraordonare a omului, dacă există o liniștire sau o teamă în fața măreției infinite a cerului, dacă locul nostru în acest complicat creuzet este unul marginal sau central, dominant sau dominat etc.

            După cum aflăm din excelenta lucrare Ideea de natură. O istorie a cosmologiei europene, de Robin Collingwood (traducere de Alexandru Anghel, Editura Herald, colecția Mathesis, București, 2012) există nu mai puțin de trei feluri de raportări la natură, proprii gîndirii europene, și anume natura ca organism, ca mecanism și ca proces evolutiv istoric.

Add a comment (0)

Citeşte mai departe...
Dec 06 2013

scoala-atena

Ziua filosofiei

Adrian Niță

            De cîțiva ani, comunitatea filosofică din România serbează în cea de-a treia zi de joi a lunii noiembrie Ziua filosofiei. Este un fapt îmbucurător să vezi cum mica noastră comunitate se alătură celei internaționale pentru acest fenomen. Dar faptul cel mai interesant, și provocator totodată, este să vezi că Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură este cea care a resimțit nevoia să propună serbarea acestui eveniment (începând din anul 2005). Această nevoie este evident că nu vine din faptul că filosofia ar fi regina științelor. Acest statut exemplar în ordinea cunoașterii a fost pierdut încă din secolul al XVII-lea, odată cu apariția științei, dar mai ales a fost pierdut cu cîteva secole mai înainte, în lunga perioadă medievală, cînd filosofia era o simplă slujnică la măreața curte a teologiei. Probabil că într-un singur moment al istoriei umanității, filosofia a fost considerată o adevărată regină, și anume în timpul secolului lui Pericle, cu Socrate, Platon și Aristotel. Dacă pentru Socrate filosofia este o disciplină care ajută la nașterea ideilor, pentru Platon filosofia este o știință care studiază suprasensibilul, lumea ideilor. În statul ideal al lui Platon, după cum ni se spune în Republica, filosofii au rol de prim rang în raport cu celelalte două categorii, muncitorii și paznicii. Aristotel are deja o concepție mai nuanțată, el susținînd nu mai puțin de patru sensuri ale filosofiei (de fapt, ale filosofiei prime, adică a ceea ce numim azi metafizică): știința cauzelor prime și a principiilor, știința ființei ca ființă, știința genurilor supreme, știința divinului. Această identificare a filosofiei prime cu teologia a fost ulterior speculată de Toma din Aquino și pusă la baza filosofiei creștine și, în general, a teologiei catolice.

Add a comment (0)

Citeşte mai departe...

Mai multe articole...

  1. Lansare de carte, joi 21 noiembrie 2013
  2. Grevă japoneză pe 13 nov în tot învățământul românesc
  3. Manual de sex epistemic
  4. Roger Federer

Cărți

Fil si_lit4
Existenta-si-predicatie1
nita-polemica
nita-noica
nita-la-metaphysique
nita-desertul-interogatiilor
nita-timp-si-idealism
nita-leibniz

Cine e online

Avem 32 vizitatori și niciun membru online

Număr de vizitatori

332280