La începutul lunii următoare, mai precis pe 3 octombrie, Parlamentul Europei va organiza o dezbatere privind situația statului de drept în România. La ședința plenară din octombrie (ce va avea loc între 22 și 25 octombrie) se va adopta o rezoluție în acest sens. Ca un preambul al acestor acțiuni europene, alte două elemente recente vin să întărească convingerea europenilor cu privire la gravitatea situației statului de drept în România.

La recenta întâlnire cu liderul grupului popularilor europeni (PPE), Manfred Werner, prim-ministrul României a susținut ,,atașamentul Guvernului României față de principiile și valorile democratice”, după cum se anunță într-un comunicat de presă.

Pesemne că nici premierul, nici alți oficiali din administrația României nu cunosc valorile și principiile de care se tot face vorbire peste tot, în mod oficial, în ultimii doi ani. Pesemne că nici Liviu Dragnea, nici Călin Popescu Tăriceanu, nici miniștrii actualului guvern nu știu că statul de drept este o valoare ce stă la baza Uniunii Europene. Democrația este, într-un sens, un efect al statului de drept, o rezultantă a numeroase mecanisme politice, sociale, juridice etc care sunt realizate simultan și care ajung să permită libertatea cetățenilor, egalitatea în fața legii sau respectarea demnității umane.

Valorile și principiile democratice, așa cum sunt ele stipulate în articolul 2 din Tratatul Uniunii (respectarea demnității umane, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept, drepturile omului) trebuie să fie respectate cu sfințenie, în orice împrejurare. Valorile și principiile nu sunt facultative, ci sunt legități ce prescriu atitudini și comportamente pentru toate instituțiile, pentru toți oamenii aflați în funcții de decizie ale oricărui stat membru.

Se pare încă că oficialii români una spun și alta fac, câtă vreme susțin că în România sunt respectate valorile și principiile democratice, dar în același timp încalcă grosolan tot ce ține de statul de drept. Chiar și încălcarea unui drept simplu (cum este dreptul la protest, de exemplu) arată lipsa de respect a guvernanților cu privire la valorile și principiile democratice.

O îngrijorare la fel de mare se vede la partenerii noștri europeni cu privire la referendumul din 6-7 octombrie. Deși coaliția de la guvernare are tot dreptul legal de a iniția și organiza un referendum, cu toate acestea încercarea de legiferare în domeniul vieții intime a unei familii este extrem de discutabilă, ca să nu spun incorectă. Am în vedere sensul următor: un drept nu se votează. Fiecare om are dreptul să-și facă familia așa cum dorește, dacă este heterosexual, își va alcătui o familie formată din bărbat și femeie, dacă este homosexual, familia va fi formată din doi bărbați sau din două femei.

Să ne reamintim art. 26 din Constituție: ,,Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată. Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.” A se restrânge prin Constituție dreptul la viață intimă mi se pare extrem de nedemocratic, iar pe termen lung, extrem de periculos. Soluția boicotului este, în actualele împrejurări, o ieșire elegantă din dilema etică înșelătoare la care ne supun guvernanții.

În fine, alt eveniment petrecut recent vine să confirme izolarea României în plan european: fuga, nici ne-rușinoasă, nici sănătoasă, a premierului României de la Bruxelles. La propunerea unui europarlamentar al PSD, s-a preconizat un eveniment festiv cu muzici, mici și bere la Parlamentul European. Deși au fost invitați, și anunțați cu mare tam-tam, mulți oficiali europeni, evenimentul a fost un eșec total, reușind, în plus, să facă România de râs, nu numai guvernul și premierul României. În lipsa refuzului oficialilor europeni de a participa alături de premierul unei țări nedemocratice, nici măcar Viorica Dăncilă nu a mai participat la propriul eveniment (!?).

Îngrijorarea europeană crește cu cât ne apropiem mai mult de ianuarie 2019, când România va prelua președinția Consiliului Europei, iar premierul României (fie că va fi Viorica Dăncilă, fie că Liviu Dragnea va unge alt yesmen) va avea un foarte important rol de jucat – alături, desigur, de președintele României.

Din păcate pentru noi, din păcate pentru Uniunea Europeană, România s-a transformat în ultimii trei-patru ani dintr-o campioană a luptei cu corupția în oaia neagră a democrației europene.

(Adevărul, 28 septembrie 2018)

Pin It on Pinterest

Share This