Deși nu este greșit să vedem în fenomenul ,,vestelor galbene” manifestarea unor tensiuni economice, sociale, dar și politice, din Franța, și în general din Europa, nu trebuie să scăpăm din vedere un aspect important: manifestarea violentă a unor revendicări este împotriva normelor societății democratice.
Deși inițial doleanțele manifestanților parizieni erau strict economice, vizând nevoia de a se renunța la taxa pe carburanți, ulterior doleanțele au devenit tot mai politice. Mai mult, manifestările au continuat cu și mai multă violență după ce guvernul francez a anunțat retragerea taxelor. Or, este mai mult decât evident că explicația fenomenului nu e de văzut strict în condițiile de muncă și de viață ale francezilor. Cu toții știm nivelul ridicat de trai și de civilizație din Hexagon, cu toții știm starea spitalelor sau educației etc. Dincolo de aceste lucruri, nu trebuie scăpat din vedere că fenomenul are printre cauze dezinformarea venită din partea Rusiei, adică transmiterea constantă de știri false făcută în scopul realizării propriilor interese. Dacă mai adăugăm aici manipularea, avem imaginea în lucru a unei părți a războiului neconvențional dus de Rusia cu Uniunea Europeană în ultimii ani.
Fenomenul ,,vestelor galbene” trebuie privit în context politic mai larg, căci nu este o simplă revoltă economică sau politică. Chiar dacă acum se cere îndepărtarea lui Macron, fenomenul arată altceva decât se observă la suprafață. Două lucruri vreau să spun despre asta. În primul rând, într-o democrație ai tot dreptul să-ți susții părerile și revendicările. Dar, pe toate acestea le faci în cadru democratic, fără să atentezi la libertarea sau la drepturilor altora. Poți schimba pe Macron la vot, nicidecum prin manifesătări violente, distrugeri de magazine sau foc pus pe stradă. În al doilea rând, pentru ca tensiunile să nu crească, este (de fapt, era) esențial să se dialogheze. Disprețul autorităților, intervenția în forță (nu e cazul la Paris; dar a fost cazul la București, pe 10 august) nu face altceva decât să amplifice tensiunile sociale.
Avem aici o imagine tipică din războiul hibrid contemporan. Rusia sub Putin țintește constant să provoace dezbinare, neîncredere, scepticism, pesimism etc, tocmai pentru ca ea să poată impune mai ușor ideile și interesele sale de dominație mondială. Venită, probabil, dintr-o vinovăție nerecunoscută a uciderii a milioane de oameni (și am în vedere nu numai Rusia lui Stalin), această dorință de stăpânire, de control a lumii îl face pe Putin să pună la cale un mecanism uriaș de dezinformare și manipulare. Sute de troli, milioane de euro puși în joc, zeci de știri false trimise zilnic fac parte dintr-un arsenal de luptă ce urmărește slăbirea Uniunii Europene.
De fapt, trebuie să recunoaștem, misiunea Rusiei este mult mai simplă decât este pentru Uniune a se apăra. Uniunea este un ansamblu de țări, deci este mai ușor să se provoace dezbinarea, neîncrederea și specticismul. Dacă mai punem la socoteală inerentele tensiuni din Uniune, populismul unora, prostia altora, pesimismul sau scepticismul, lipsa unor mecanisme rapide de acțiune vom vedea cum Rusia se află mereu în avantaj, astfel că, adesea, europenii nici măcar nu realizează care sunt urmările acțiunilor acestui inamic. Spunem uneori că Uniunea este lipsită de eficiență, fără să realizăm că aceasta este o idee răspândită de ruși; adevărul este că Uniunea are numeroase mecanisme de acțiune, are milioane sau miliarde de euro alocați pentru diferite programe etc. Spunem alteori că Uniunea este lipsită de organizare (de exemplu, în problema migrației), trecând cu vederea acțiunile întreprinse, directivele, programele, planurile de acțiune existente în acest scop.
Cred că situația cea mai ciudată, dar și cea mai gravă, pe care o trăim cu toții în aceste zile este tocmai acest permanent sentiment de neîncredere pe care îl resimțim cu toții. Manifestanții francezi cu veste galbene sunt și ei urmarea dezinformării și manipulării efectuate de ruși în ultimii ani, în mod constant. Rețelele sociale franceze sunt împănate de troli care luptă zilnic pentru a-i convinge că Macron este rău și îngâmfat, că Uniunea este slabă și neeficientă, că democrația este proastă. Aceste idei inoculate zilnic, pe toate canalele sfârșesc prin a-i face pe francezi să nu mai știe ce să creadă. În plus, nu trebuie uitat alt lucru: chiar și atunci când ai un nivel de trai mare (acei manifestanți nu știu, de exemplu, că în alte țări nu ai toaletă la școală, nu știu că nu poți pleca dintr-un spital fără o infecție, după cum nu știu nici nivelul de șpagă dintr-un tribunal), este simplu să fii convins că îți merge rău. Cine e de vină? Macron, normal. Uniunea Europeană. Democrația.
Faptul că fenomenul ,,vestelor galbene” spune mai mult despre Rusia decât despre Uniunea Europeană este și mai evident dacă privim dinspre valori și principii. În aceste ultime săptămâni, de când au început manifestațiile de pe Champs-Elysees, foarte rar, spre deloc, s-a făcut trimitere la acest aspect, după mine, esențial. Atât Franța, cât și oricare țară din Europa, crede în libertate, solidaritate, drepturile omului, dar mai ales crede în democrație și domnia legii. Or, manifestațiile pariziene sunt departe de a se întemeia pe aceste valori. Cred că nici unul din cei care poartă veste galbene nu-și pune problema dacă nu cumva domnia legii presupune să protestezi, dar să o faci pașnic, fără să distrugi magazine sau mașini parcate. Chiar dacă și Rusia declară că respectă drepturile omului, poate chiar și democrația, este greu de crezut că e o atitudine altfel decât ipocrită și mincioasă.
O ultimă problemă vreau să ating sumar: se poate susține că aceste acțiuni sunt de tip revoluționar, deci că o schimbare radicală a societății se face numai prin revoluție; astfel, revoluția nu e pașnică, nu este făcută cu respectarea legilor democratice. Este o problemă intresantă, dar în puține cuvinte, aș susține că Franța anului 2018 nu e pregătită de revoluție. Cei două sute, o mie, să zicem zece mii de veste galbene adunate la un loc în fiecare weekend nu pot da o revoluție. Pe de altă parte, nu numai numărul este important: în România au ieșit în stradă sute de mii de oameni, în Turcia au ieșit milioane, dar nu s-a produs nicio schimbare revoluționară.
Ca să închei, vreau să subliniez din nou importanța cultivării valorilor și principiilor care fac din noi europeni, care fac din noi spațiul liber și democratic cel mai uriaș din lume. Avem nevoie să întărim mândria de a fi european, dragostea de libertare și democrație. Avem nevoie să ne învățăm copiii, să-i educăm pe cei tineri, sau să le explicăm celor în vârstă că a fi european înseamnă a pune la baza oricărei acțiuni libertatea, democrația, drepturile omului sau domnia legii. Numai așa vom putea, împreună, contracara războiul hibrid dus pe ruși împotriva democrației europene.
Publicat în Adevărul, 13 decembrie 2018
Comentarii recente