Cursuri publicate

Adrian Niţă, Metodologie, Ars Docendi, Bucureşti, 2005

Lucrarea se adresează în special studenţilor Facultăţilor de Filosofie, fiind un curs introductiv în problematica metodelor de cercetare folosit în acest câmp intelectual. Abordarea este preponderent sistematică, dar am urmărit să evidenţiem şi aspectele istorice ale diferitelor metode şi procedee, ţinând cont de legătura indisociabilă dintre metodă, ca o cale de urmat, şi conţinut. Metodologia ca disciplină filosofică îşi propune prezentarea principalelor căi de cercetare filosofică şi totodată a principalelor sisteme filosofice, sau cu alte cuvinte, căile cu drumuri cu tot. Acesta este motivul pentru care am tratat despre metoda demostraţiei, metoda transcendentală, metoda analizei, metoda hermeneutică, metoda fenomenologică, metoda dialectică, metoda sistemică şi metoda constructivistă. În cazul fiecărei metode am prezentat elementele de bază susţinute de întemeietorii acestor metode, dar şi unele contribuţii şi particularităţi ale urmaşilor acestora.

Având în vedere legăturile care există între metodologia generală şi metodologia filosofică, precum şi relaţiile metodologiei filosofice cu metodologia ştiinţei şi cu logica am tratat câteva teme şi din câmpurile acestor discipline, cum sunt observaţia, experimentul, ipoteza, explicaţia, legea, modelul, inducţia, deducţia etc.

Fiind un curs introductiv, adresat studenţilor din anul întâi, am urmărit ca tratarea problemelor să fie complet expozitivă, limitându-ne la expunerea diferitelor metode fără a lua o atitudine critică faţă de o abordare metodică sau alta. Temeiul acestei opţiuni este dublu: pe de o parte, vrem ca fiecare student după ce se familiarizează cu metodele folosite în filosofie să o folosească pe cea pe care o consideră mai apropiată de structura sa intelectuală, iar pe de alt parte, pentru că noi considerăm că numai astfel va fi posibil un rodnic dialog filosofic. Numai prin cunoaşterea preocupărilor din alte orizonturi filosofice (posibil, şi dezirabil, toate) poate să fie posibil un fructuos dialog filosofic. Acest fapt este cu atât mai presant în perioada în care Europa se pregăteşte pentru unificare. Se va putea vorbi de o Europă unită, de o Europă filosofică numai atunci când dialogul se va auzi şi va lăsa în umbră extremismele şi exagerările de o parte sau de alta a unor baricade ce se mai zăresc încă.

Pin It on Pinterest

Share This