UNIVERSITATEA ,,ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA
FACULTATEA DE ISTORIE ȘI GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA FILOSOFIE
NORME DE REDACTARE A DISERTAȚIEI DE MASTER ȘI A TEZEI DE DOCTORAT
1. FORMA DE PREZENTARE
• Materialele se prezintă culese pe calculator cu toate semnele diacritice, listate pe o singură faţă, pe format A4. Se recomandă folosirea soft-ului WORD.
• Capitolele vor începe cu pagină nouă. Subcapitolele încep pe aceeași pagină.
• Pentru a avea acces la literele specifice limbii române (ă, â, î, ş, ţ) se va folosi fontul Times New Roman din garnitura de fonturi extinsă.
• Se va lucra cu corp de bază 12 pt.
• Distanța între rânduri este de 1,5 pt. Alinierea textului : justificat; aliniere titluri: centrat
• Inițializarea paginii se face în felul următor: Format A4; margini: stânga-3cm, sus, jos, dreapta-2,5 cm.
• Lucrarea trebuie să aibă minim 40 – 50 de pagini cu caracterele și formatul amintite – disertația, respectiv 200 pagini – teza.
2. STRUCTURA LUCRĂRII
•Materialul va fi împărţit în: părţi, capitole şi subcapitole.
• Orice titlu se va scrie centrat (ex.: Partea I; Capitolul I; Subcapitolul I.1)
• După titluri nu se pune punct; regula este valabilă şi pentru titlurile de capitole şi subcapitole; excepţie fac titlurile urmate de subtitluri (de ex.: Cognitio. O introducere în teoria cunoaşterii).
• Dacă lucrarea conţine anexe, acestea se vor amplasa la sfârşitul volumului, şi nu pe capitole. Anexele trebuie să aibă titlu, iar trimiterile din text la anexe se vor face ca şi în cazul figurilor şi tabelelor.
• Lucrarea trebuie să conţină un capitol de introducere şi un capitol de concluzii
3. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
• Bibliografia se plasează la sfârşitul lucrării, după anexe.
• Lucrările se scriu în ordinea alfabetică a numelor autorilor; când sunt doi sau mai mulţi autori pentru o lucrare, regula privitoare la ordinea alfabetică este valabilă doar pentru primul nume.
• Titlul lucrării se scrie exact cum este tipărit în publicaţia citată. Exemplu: Gheţie, I., Mareş, Al., Graiurile dacoromâne în secolul al XVI-lea, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1974.
4. ELABORAREA NOTELOR
• Notele de subsol se vor marca cu cifre arabe. Toate notele menţionate pe o pagină trebuie să se regăsească în subsolul paginii respective. Font: Times New Roman, mărime: 10; interval: 1 rând; aliniere: justificat.
• Ordinea datelor este următoarea: prenumele şi numele autorului, titlul lucrării (scris italic), volumul, oraşul, editura, anul, pagina (paginile) (toate aceste date se iau de pe pagina de gardă a cărţii. În caz că lipsesc anumite date, se iau de pe alte pagini, dar vor fi trecute în paranteze drepte. De exemplu: Stefan Afloroaei, Metafizica noastră de toate zilele, Bucureşti, Humanitas [2008]); de exemplu:
Al. Surdu, Vocaţii filosofice româneşti, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1995, p. 61.
• Pentru articole din reviste referințele se fac în felul următor: autor, titlul articolului (între ghilimele), numele revistei (scris italic), volum, an, numarul paginilor. Exemplu: Alexandru Boboc, „Heidegger, fenomenologie și ontologie”, Analale Universității din Craiova. Seria Filosofie, Nr.17/2006, pp.5-32.
• Pentru capitole din cărți sau articole în volume colective: autor, titlul articolului…, în…, numele editorului, titlul volumului, editura, localitatea, anul, paginile. Exemplu: James W. Mcallister, „Relativism”, în W. H. Newton-Smith (ed.), A Companion to the Philosophy of Science, London, Blackwell, 2001, 405-407.
• Pentru traduceri este obligatorie trecerea numelui traducătorului. De exemplu: Ludwig Wittgenstein, Tractatus Logico-Philosophicus, traducere de Mircea Dumitru, Mircea Flonta, Bucureşti, Humanitas [2001], p. ….
• Dacă în cadrul notelor se fac mai multe referiri la aceeaşi lucrare, se procedează în felul
următor:
• când se face imediat sub prima menţionare a lucrării, se înlocuieşte cu Ibidem, adăugându-se doar pagina;
• când apare mai departe, după alţi autori, se dă numele autorului, iar titlul lucrării şi celelalte date despre ea se înlocuiesc cu op. cit.;
• când autorul apare cu mai multe lucrări care nu se reiau imediat, ci după alte note, se trece numele autorului, titlul lucrării (eventual prescurtat şi continuat de …), apoi pagina. La aceeaşi notă, când un autor e trecut cu mai multe lucrări, numele lui se înlocuieşte cu Idem.
De exemplu:
1. N. N. Bobică, Apriorismul kantian, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1992, p. 31.
2. Mircea Flonta, Imagini ale ştiinţei, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1994, p. 53;
3. Idem, Cognitio, Bucureşti, Editura All, 1994, p. 129.
4. Edmund Husserl, Scrieri filosofice alese, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1993, p. 221.
5. N. N. Bobică, op. cit., p. 40.
6. Ibidem, p. 45.
5. Norme de redactare
• Se scrie cu ,,â” şi ,,sunt”
• semnele ortografice (punct, virgulă, punct şi virgulă, semnul întrebării, semnul exclamării, două puncte etc.) se scriu la sfârşitul cuvântului (adică, fără spaţiu liber (blanc) între cuvânt şi semnul ortografic). De exemplu: ,,departe, după alţi autori” (este greşit: ,,departe , după alţi autori”)
• după semnele ortografice se pune un spaţiu liber (blanc)
• se vor evita semnele de exclamaţie, punctele de suspensie, ironiile sau expresiile răutăcioase
• listă de prescurtări: p. – pagina, pp. – paginile, sqq – şi următoarele, art. – articolul, cap. – capitolul, ed. – ediţia, vol. – volumul, tr. – traducere, supra – vezi mai sus (referire la propria lucrare la pagini anterioare; urmat de nr. paginii. De exemplu: supra, p. 10), infra – vezi mai jos (referire la propria lucrare, dar la pagini care urmează), cf. – compară (!!!) (se utilizează când se face trimitere la un punct de vedere diferit), v. (sau vezi) – vezi (când se face trimitere la un punct de vedere similar), contra – pentru un punct de vedere opus
• orice idee nouă se scrie în paragraf nou (se vor evita paragrafele mai scurte de 3-4 rânduri)
• se vor evita afirmaţiile la persoana I sg. sau pl. (în loc de ,,eu cred că” se preferă ,,se observă că” sau alte expresii impersonale)
6. Reguli pentru citare
• Mărimea fragmentelor citate trebuie să fie rezonabilă (de regulă, nu mai mult de o treime din fiecare pagină)
• literatura secundară este citată numai pentru a se confirma propriile afirmaţii
• sursele primare se citează din ediţii de referinţă (în limba autorului sau traduse în ediţii de referinţă; la traduceri este obligatoriu să se treacă numele traducătorului)
7. Predarea lucrării
– la secretariat se depune un ex cu copertă tare
– mai trebuie alte 3 exemplare legate cu spire (sau tot cu copertă tare): unul pentru profesorul coordonator, unul pt student și unul pentru arhiva specializării (de predat domnului Bogdan Popoveniuc)
8. Model pentru copertă şi prima pagină:
UNIVERSITATEA ,,ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA
FACULTATEA DE ISTORIE ȘI GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA FILOSOFIE
DISERTAȚIE DE MASTER
Coordonator ştiinţific: Absolvent :
conf. univ. dr. Adrian Niţă Eugen Staicu
SUCEAVA
2021
UNIVERSITATEA ,,ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA
FACULTATEA DE ISTORIE ȘI GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA FILOSOFIE
DISERTAȚIE DE MASTER
Raţiune şi imaginaţie în filosofia modernă
Coordonator ştiinţific: Absolvent :
conf. univ. dr. Adrian Niţă Eugen Staicu
Suceava
2021
UNIVERSITATEA ,,ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA
FACULTATEA DE ISTORIE ȘI GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA FILOSOFIE
TEZĂ DE DOCTORAT
Coordonator ştiinţific: Absolvent :
conf. univ. dr. Adrian Niţă Silvia Ginghină
SUCEAVA
2021
Comentarii recente