Proiectul ,,România educată”
Lansarea proiectului ,,România educată”, un proiect național inițiat de președintele Klaus Iohannis, vine să arate, odată în plus, cât este România de înapoiată în materie de educație. Distrugerea sistematică a educației, făcută în ultimii ani de către cei care s-au perindat la putere, are consecința că sunt năruite nu numai școlile (adică, infrastructura), dar și, sau mai ales, oamenii care învață sau care predau în aceste școli.
Proiectul conține obiectivele și strategia pentru perioada 2018-2030, precum și șapte domenii tematice cu obiective și acțiuni (cariera didactică, echitatea, profesionalizarea managementului educațional, învățământul profesional și tehnic, învățământul superior, educația timpurie, evaluarea). Nu voi prezenta detalii, căci, deja, au fost efectuate în alte texte din Adevărul. Voi spune câteva cuvinte despre nevoia de îmbunătățire a proiectului, iar apoi câteva idei despre implementarea proiectului.
Așa cum spuneam, proiectul arată uriașa rămânere în urmă a educației, faptul că la toate capitolele educația a ajuns la un nivel periculos de jos, care, după opinia mea (exprimată de mai mulți ani în articolele pe care le-am scris), educația (a se citi: lipsa educației) a ajuns să reprezinte atentat la siguranța națională a României. Nu am în vedere numai analfebetismul funcțional, rata abandonului, competențe scăzute de citit și scris, ponderea scăzută a învățării pe tot parcursul vieții, rata tot mai mare de emigrație (locul doi în lume), numărul de mămici minore (locul unu în Europa), violența în școli, dar mai ales faptul că elevii, studenții, precum și familiile lor sunt lipsite complet de orice fel de speranță că lucrurile s-ar putea îmbunătăți în sistemul național de educație. Lipsa de speranță este după mine faptul cel mai grav, cel care determină multe din (dacă nu cumva toate) aceste rezultate negative înregistrate de noi la toate capitolele.
Trebuie bine subliniat un lucru: proiectul este rodul muncii a mii de oameni, majoritatea voluntari, membri ai unor instituții din educație și organizații non-guvernamentale, cei care și-au pus energia și competențele în slujba unei idei minunate, aceea de a pune umărul la salvarea educației. Din acest punct de vedere, proiectul este mai mult decât lăudabil. Toată lumea, începând de la inițiator, și până la participanți, merită să fie apreciați.
Principala nevoie de îmbunătățire a documentului vine (tot) pe linia înapoierii. Pus în practică în forma aceasta, obiectivele și măsurile vor reuși să îmbunătățească câte ceva din educație, dar vor menține decalajul uriaș în raport cu educația europeană. Am în vedere, așadar, lipsa de legătură a proiectului ,,România educată” cu orice fel de strategie și politică europene din domeniul educației. Proiectul nu a beneficiat, după câte se pare, de expertiza unor specialiști competenți în domeniul politicii europene din domeniul educației.
Spun asta pentru că Uniunea Europeană, atât dacă avem în vedere Parlamentul European, dar și Comisia sau Consiliul, are o strategie bine definită, cu politici clare, cu programe, cu fonduri de miliarde (subliniez: miliarde) de euro în domeniul educației. Voi da un singur exemplu, și astfel voi trece la a doua nevoie de îmbuntățire a proiectului: nevoia de informatizare și digitalizare a educației.
Din păcate, proiectul propune prea puțin (la nivel de insuficient) în aceste domenii capitale nu numai pentru România anului 2030, dar și pentru România anului 2018. În condițiile în care 65 la sută din meseriile de peste 20 de ani nici măcar nu s-au inventat, România are nevoie mai mare decât oricând să se racordeze cu educația informatizată și digitalizată. Or, pentru asta avem nevoie de cursuri (introduse încă din clasa a doua, când copiii pot citi), de folosire a calculatorului, de informatică, de inteligență artificială, robotică etc, astfel încât, treptat, pe fiecare nivel, elevii să dobândească competențe digitale tot mai avansate. În plus, este nevoie ca dascălii să aibă asemenea competențe, căci ei sunt centrele educației, au nevoie de materiale, sprijin logistic, cursuri de perfecționare, fonduri suficiente și multe alte lucruri despre care în Proiect nu se face nici cea mai mică vorbire. În plus, este nevoie ca educația să fie făcută sau asistată de către tehnologia informatică, documentele de avaluare, dar și cele de evidență a elevilor și studenților, să fie complet informatizate.
Tot sumar, voi aborda problema implementării. Din păcate, proiectul este pândit pe pericolul politizării. Fie că președintele Iohannis va reuși să se pună de acord cu partidele politice, fie că numai unele partide (de opoziție) vor prelua idei de aici sau vor accepta proiectul ca atare, Proiectul depinde de fapt de guvernanții de azi. Or, coaliția PSD-ALDE-UDMR nu are nici un interes să promoveze proiectul. Dimpotrivă, găsește în el argumente de a-l respinge din start. Voi numi unul singur: Proiectul propune reformarea inspectoratelor școlare. Dar, a schimba (mai rău, a desființa, după cum susține Proiectul) pe cineva care se crede, și chiar este, egalul lui Dumnezeu pe pământ, este un lucru atât de greu de realizat încât nici măcar nu e cazul să insistăm cu detalii. În plus, coaliția de guvernare vrea subordonarea educației, nu numai de către eternul ministru Ecaterina Andronescu, dar, în general, PSD știe că orice familie din România are legătură cu educația, deci, că e nevoie să țină acest sistem sub control strict. Orice va propune PSD va fi ca un fel de schimb: dă cu o mână (o mărire de salariu, de exemplu) ca să ia cu două mâini. În nici un caz PSD nu va dori reformarea sistemului de educație, așadar, în nici un caz nu va dori să implementeze Proiectul ,,România educată”. Interesul ministrului educației este de a schimba o lege pe care o urăște de șapte ani, iar asta se va petrece în următoarele două-trei luni, nicidecum să implementeze un proiect inițiat de președintele Iohannis.
Proiectul nu spune nimic despre minorități (privit în general, este o lipsă; în context politic actual, este deopotrivă avantaj și dezavantaj pentru Proiect, căci UDMR nu va aprova în veci un Proiect care nu aduce vreo îndeplinire a unor nevoi politice ale sale), despre drepturile omului sau nevoia de educație civică în valorile fundamantale ale identității noastre de europeni. La baza educației ar trebui să nu fie uitate valorile pe care s-a clădit Uniunea Europeană (respectarea demnității, libertatea, egalitatea, democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului). Elevii și studenții români au nevoie să învețe să fie mândri că sunt europeni, că fac parte din spațiul cel mai liber și cel mai democratic din lume.
Publicat în Adevărul, 6 decembrie 2018
Linc: https://adevarul.ro/news/politica/proiectul-romania-educata-1_5c08d3e8df52022f752c49a1/index.html
Comentarii recente